- Blocaj în negocierile pentru formarea noului guvern
- La 35 de ani de la Revoluție, dosarul crimelor din acele zile zace în justiție
- Klaus Iohannis, de Ziua Victoriei Revoluției – „România este într-un moment de cumpănă"
- Elenei Lasconi: „România trebuie să se desprindă de un sistem corupt și să aleagă drumul drept”
- Atac tragic la târgul de Crăciun din Magdeburg
Re-alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite poate avea implicații majore privind schimbările climatice
|
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Summitul COP29, desfășurat în Baku, Azerbaidjan, a avut loc într-un context global tensionat, marcat de fenomene meteorologice extreme și de un potențial regres politic semnificativ. În timp ce temperatura medie anuală a globului se apropie de un prag critic, re-alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ar putea avea implicații majore pentru angajamentele internaționale privind schimbările climatice.
Impactul politicilor SUA asupra angajamentelor climatice globale
În perioada mandatului său anterior (2017–2021), Donald Trump a retras Statele Unite din Acordul de la Paris, o mișcare care a încetinit eforturile globale de limitare a încălzirii globale la 1.5-2 °C. Deși administrația Biden a reintrodus țara în acord, noua conducere republicană ar putea inversa din nou acest progres, slăbind eforturile internaționale de reducere a emisiilor. SUA, fiind a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră, joacă un rol esențial în succesul sau eșecul acestor inițiative. Un posibil abandon al angajamentelor sale ar putea încuraja alte țări să-și reducă propriile eforturi, complicând discuțiile de la COP29.
Finanțarea luptei împotriva schimbărilor climatice
Una dintre principalele teme ale summitului este finanțarea necesară pentru a sprijini țările cu venituri mici și medii, cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. În 2009, statele industrializate au promis 100 de miliarde de dolari anual până în 2020 pentru a sprijini aceste națiuni. Cu toate acestea, sumele reale alocate sunt mult sub necesar. Se estimează că țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de aproximativ 1 trilion de dolari anual până în 2030 pentru a face față schimbărilor climatice și pentru a construi economii mai verzi. Cu toate acestea, lipsa de claritate în contabilizarea acestor sume și angajamentele limitate ale unor țări cheie, precum SUA, fac ca obiectivul să fie dificil de atins.
Riscuri în creștere și nevoia unei urgențe globale
Evenimentele climatice extreme din 2024 – de la furtuni devastatoare în Filipine la inundații severe în Brazilia – au demonstrat că schimbările climatice au efecte mai rapide și mai severe decât anticipau experții. Temperatura globală a crescut deja cu 1.3 °C față de perioada preindustrială, iar proiecțiile arată că pragul de 1.5 °C ar putea fi depășit în curând. Experții cer liderilor politici să abordeze această criză într-un mod similar cu gestionarea situațiilor de urgență. Este nevoie de măsuri ferme și coordonate, susținute de angajamente financiare solide, pentru a preveni un viitor dezastruos.
Summitul COP29 este o oportunitate crucială pentru a stabili un nou curs în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, provocările politice și financiare ar putea împiedica atingerea unor obiective semnificative. Comunitatea globală trebuie să adopte o abordare transparentă și solidară, asigurându-se că efectele devastatoare ale schimbărilor climatice nu vor fi suportate în mod disproporționat de cei mai vulnerabili.
